Author Archives: Nicu Barbu

Vinerea mare – obiceiuri si traditii

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului.

In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul, inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa, unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.

In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.

Inaltatoare zi de doliu, tacere si meditatie, Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani.

Sursa: crestinortodox.ro

Nuci fragede cu Bors

Mai tineti minte nucile acelea gustoase care erau la mare cautare acum 15-20 ani, erau desertul preferat al tuturor copiilor si nu lipseau de la nici o masa festiva, nunta sau botez?
Mai tineti minte formele acelea grele din fonta cu care se chinuiau mamele noastre ore intregi, formele acelea care frigeau rau si care aveau orificii de nuci, ciuperci, flori sau stele?
Mmmm cat de gustoase si fragede erau si cat dura sa le umpli cu crema si sa le lipesti?

Ne-am gandit sa adaugam si reteta aceea veche de Nuci fragede cu Bors si Untura, sa ne amintim de bunatatile de demult.

Ingrediente pentru aluat: 200-300gr untura (depinde cate nuci doriti sa va iasa), 2 oua, 250ml de Bors Cimbrisor, 50gr zahar tos, zahar pudra pt exteriorul nucilor, 1 cub drojdie (se pot folosi 2 plicuri de drojdie uscata, dar preferabil ar fi la cub), 1kg faina, coaja rasa de la o lamaie sau portocala, esenta de vanilie sau rom, sau amandoua.
Ingrediente pentru crema (in cazul in care nu doriti sa folositi una la punga): 1 pachet de unt, 100gr zahar pudra, 2 linguri de cacao, esenta de rom, 2 linguri de nuca macinata.

Mod de preparare: Incepem prin a mixa ouale cu zaharul tos, esentele, coaja rasa de lamaie sau portocala. Treptat adaugam faina, untura, drojdia si borsul pana devine un aluat usor de modelat pe care il infoliem si-l lasam la frigider jumatate de ora. Intre timp putem face crema astfel: mixam zaharul pudra cu pachetul de unt, lingurile de cacao, esenta de rom si nuca macinata. Crema obtinuta o putem lasa deoparte la rece. Scoatem aluatul din frigider si formam bilute pe care le asezam in orificiile formei de fonta, insa aveti mare grija cand le scoateti, forma se incalzeste foarte tare. Procedam la fel pana cand aluatul se termina. Cand toate cojile de nuci, ciuperci sau ce forme aveti sunt gata, se iau individual si se umplu cu crema. La sfarsit, se lipesc intre ele, forma cu forma si se dau prin zahar pudra.

Speram ca v-am facut pofta, iar daca va hotarati sa mai retraiti acele momente asteptam pozele voastre.
Pofta buna!

Buna Vestire

Buna Vestire este praznuita de Biserica pe 25 martie. Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire), este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarbatorile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbatoreau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Domnului. Variatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Temeiul scripturistic al sarbatorii Bunei Vestiri

„Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus.

Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea”. (Luca I, 26-38).

Nicolae Cabasila observa ca daca la crearea primului Adam, Tatal se sfatuieste cu Fiul si cu Sfantul Duh, venirea la existenta a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc dupa obtinerea consimtamantului cu totul liber al Sfintei Fecioare. Cea care-L naste nu e folosita ca mijloc al venirii lui Lui la existenta ca Om, fara voia ei. Nicolae Cabasila ne marturiseste ca „Dumnezeu nici nu a instiintat de mai inainte pe Adam, nici nu l-a induplecat sa-si dea coasta, din care avea sa se zideasca Eva, ci lipsindu-l de simtire, i-a rapit madularul. Dar procedand la zidirea noului Adam, a instiintat-o mai inainte pe Fecioara si a asteptat credinta si invoirea ei.

A fost mai usor pentru Apostoli sa creada ca Hristos a inviat, de vreme ce L-au vazut inviat. A fost usor pentru crestini sa creada in invierea lui Hristos, pentru ca au avut marturia Apostolilor. Dar Maica Domnului, a crezut pe baza unei simple fagaduinte ca se va petrece cu ea un fapt ce depaseste legea firii. A crezut posibil, imposibilul. Si prin aceasta l-a facut posibil, dupa cum sustine parintele Dumitru Staniloae. E o lege a firii sa nu poata zamisli cele ce si-au ales viata fecioriei. De aceea Maica Domnului intreaba: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?”. Insa, dupa ce ingerul ii comunica modul zamislirii minunate – „Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Prea Inalt te va umbri”, Fecioara nu s-a mai indoit de vestirea ingerului.

In clipa in care declara ca se increde cu desavarsire in minunea ce se va savarsi cu ea, Fiul lui Dumnezeu Se si salasluieste in ea, zamislindu-Se Om. Nasterea lui Dumnezeu-Cuvantul ca om este o nastere unica, neavand nimic din nasterea celorlalti oameni. Nici nasterea Sa din Tatal, nici cea din Fecioara Maria, nu au avut ceva comun cu nasterea altcuiva. Nasterea Sa ca Om nu e o nastere din necesitatea firii, ci din bunavoirea lui Dumnezeu.

Buna Vestire in calendarul popular

Buna Vestire este cunoscuta in calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. De ce ziua cucului? Pentru ca in aceasta zi are loc primul sau cantec, prin care anunta vestirea primaverii.

Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”

Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait.

Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?” Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.

De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

Sursa: www.crestinortodox.ro

Bors taranesc cu afumatura

Ingrediente: 1 kg oase de porc afumate, jumatate de varza mica, 1 ceapa, 1 telina, 1 ardei, 1 morcov, 1 cartof, sare, verdeata, suc de rosii si 500 ml Bors Cimbrisor prefiert.

Preparare: Se pun oasele de porc afumate la fiert, iar dupa primul clocot se arunca apa si se adauga alta. Legumele se toaca separat, iar varza se taie fasii. Peste fiertura de oase se adauga legumele si varza si se mai lasa sa fiarba.

Cand este aproape gata se adauga sucul de rosii si borsul Cimbrisor si se mai lasa maxim 10 minute la fiert. Cand este gata se ia de pe foc si se presara verdeata sau se adauga direct in farfurie la servire.

Pofta buna!

La multi ani de 8 Martie!

Ziua Internațională a Femeii (denumită generic Ziua Femeii) este sărbătorită anual la data de 8 martie pentru a comemora atât realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și discriminarea și violența care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii.

Ziua Internațională a Femeii a fost adoptată în 1977, printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU si sărbătorita pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie, în 1975 — Anul internațional al femeii.

Istoric

Am putea spune Ziua mamei se serbează încă de pe vremea grecilor antici. În fiecare primăvară, ei o serbau pe Rhea, mama tuturor zeilor. Mai tarziu, în Anglia anilor 1800, a fost menționată Duminica mamei, serbată în a patra duminică de la începerea Postului Paștelui.

Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909 în New York, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908. În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă. În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită la Copenhaga, activista socialistă germană Luise Zietz împreună cu colega ei Clara Zetkin propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume.

Ziua internațională a femeii a fost sărbătorită pentru prima dată anul următor, în 19 martie 1911. Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. În anul 1917, ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou. Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Razboi Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste. După Revoluția din Octombrie, comuniștii Alexandra Kollontai si Vladimir Ilici Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.

În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internaționala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie. Un an mai târziu, în 1910, în urma unei Conferințe a Muncitoarelor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceiași zi peste tot în lume, data de 8 martie fiind aleasă însă abia în 1913.[necesită citare]

De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții.

Sursa: wikipedia.org

Bors Polonez (Barszcz)

Ingrediente: 4 cesti supa de carne de vită, 1 ceasca varza tocata, 1 ceasca de cartofi noi, 2 cutii mici sfecla roșie, 1 cutie de fasole maro, 1/2l de Bors Cimbrisor 1 lingura suc de lamaie, 1/2 linguriță de sare, 1 lingurita de zahar, 3 linguri de smantana, 2 linguri marar proaspat, tocat.

Preparare: Se pune supa de carne de vita intr-o oala mare si se da in clocot.. Se adauga sucul de sfeclă, scurs de la cele două cutii, la un total de aproximativ 6 cesti totale de lichid. Dupa ce da in fiert se adauga si restul de sfecla bucati. Fasolea din conserva se clateste bine si se adauga si ea in oala. Aceasta se lasa pana cand devine moale. Adaugam Borsul Cimbrisor, fiert in prealabil si lasam la foc mic. Adaugam si sucul de lamaie si condimente dupa gust. Sucul de lamaie va spori aromele de sfeclă de zahăr. De asemenea, ar trebui să gustati cu siguranta si daca credeti ca este necesar sa presarati si putin piper. Se serveste calda, cu o lingura de smântână deasupra și mărar tocat.

Smacznego!

Bors Lituanian (Barščiai)

Ingrediente: 1 kg de sfecla fiarta si rasa sau cubulete (fie pre-ambalat, fie preparat inainte), 500 g de carne de vită taiata cubulete, oase de vita, 200 g morcov ras, o telina mare, rasa, 250 g de ciuperci feliate, 3 cepe mari, unt, 4 catei de usturoi zdrobiti, 1 l de Bors Cimbrisor, sare, piper, frunze de dafin (3-4 buc), chimen, zahar, otet si 400 ml de smantana.

Mod de preparare: Intr-o oala mare se adauga untul la topit pe focul mic, adaugandu-se pe rand morcovul, telina, ceapa taiata si usturoiul. Cand acestea incep sa se prajeasca se adauga sfecla bucatele, stoarsa inainte (oricum vor lasa zeama, deci nu vreti sa fie prea multa). Dupa ce se mai evapora din zeama de la sfecla se adauga carnea de vita cubulete sa se rumeneasca un pic. Se stinge totul cu apa din belsug, dar nu uitati sa lasati loc si pentru bors. Adaugati in oala oasele de vita si mai lasati pe foc cam 45 minute. Fierbeti in prealabil borsul si adaugati-l in oala. Mai lasati sa fiarba, iar cand credeti ca este aproape gata adaugati sarea, piperul, foile de dafin, chimenul, zaharul si putin otet. In momentul servirii puneti deaspru cate o lingura de smantana.

Geras apetitas!

Bors rece rusesc

Ingrediente: o cutie de sfecla cuburi, 4 cani de supa de vita, o ceapa taiata, jumatate de lingurita de sare, jumatate de lingurita de piper, 2 linguri de otet din vin rosu, 1 castravete decojit si fara seminte, taiat cubulete, jumatate de cana de smantana, jumatate de litru de Bors Cimbrisor.

Mod de preparare: Se pune sfecla intr-o oala la fiert cu apa rece. Se fierbe aproximativ 20 minute pana cand sfecla este moale. Cand este gata se scurge sfecla, dar se pastreaza doua cani de zeama. Faceti un piure din sfecla ramasa, mai puteti adauga din zeama ramasa. La aceasta compozitie adaugati supa de vita, sarea, piperul si ceapa. Puneti-o pe foc si lasati-o sa fiarba cam 20 minute pana cand da in clocot si adaugati si borsul. Cand este gata se da deoparte la rece sau la frigider. Se serveste in boluri mici cu bucatile de castravete deasupra, o lingura de smantana si patrunjel tocat.

хороший аппетит!

Etimologia cuvantului „bors”

Cuvantul „Bors” si-a facut aparitia pana si in limba engleza, „Borsch”, din Europa Centrala si de Est pana in America de Nord.
Borsul este numit în diferite limbi: Azerbaidjan: Bors, Belarusa: боршч, boršč, borshch, Bulgara: борш, Borsh, Ceha: boršč, Estona: Bors, Germana: Borschtsch / Beetenbartsch, Lituaniana: barščiai, Poloneza: Barszcz , Rusa: борщ, borshch, Slovaca: boršč, Turceasca: Borc (ca urmare a emigrarii rusilor in Turcia dupa infrangerea lor în razboiul civil rus), Ucraineana: борщ, Idis: באָרשט, bors si Siriacă : ܒ ܪ ܫ, „Borsh”.
In timp ce cuvantul ucrainean initial se termina în „shch”, nu „sht”, „t” a fost inlocuit in cazul in care cuvantul a fost imprumutat in idis; atentie la faptul ca în limba bulgara combinatia „sht” corespunde „shch” in alta limba slava – pronuntia bulgara este probabil una arhaica, retinuta de la proto-slava. Cuvantul a fost apoi imprumutat in engleza americana de idis.

Bors de Dedulesti cu ardei umpluti

Dedulesti este o localitate din comuna Mircea Voda, judetul Braila. Acest sat este in pozitia sa actuala din 1873, initial fiind intemeiata pe la 1810 aproape de raul Buzau si fiind nevoita sa se reamplaseze din cauza unor inundatii.
Va prezentam acum o reteta tipic Dedulesteana de Bors cu ardei umpluti.

Ingredientele necesare prepararii: 1 kg de carne tocata de porc, 100gr ceapa, 50g morcovi, 100ml ulei, 50gr pasta de tomate, 100gr orez (aproximativ 2 maini), 1,5kg ardei grasi, 2 oua, patrunjel verde, 0,5l Bors Cimbrisor, 1kg de rosii pentru a face capacele ardeilor, sare si piper.
Mod de preparare: Se inabuse ceapa tocata marunt cu morcovul, care se rade pe partea fina a razatoarei, in ulei si apa. Se adauga orezul si se lasa la fiert timp de 5 minute, orezul nu trebuie sa se inmoaie. Se lasa la racit, apoi se toarna totul intr-un castron mai mare peste care se adauga: carnea tocata, pasta de tomate, cele 2 oua, patrunjelul verde, sarea si piperul. Se omogenizeaza toata compozitia si se lasa deoparte. Separat se decapeaza ardeii, se spala, se scurg de apa si se umplu cu compozitia de carne. La fiecare ardei se ataseaza un capacel de rosie, dupa care se aseaza in oala cu capacelele in sus. Cand toti ardeii sunt in oala se adauga apa, borsul Cimbrisor, sare, restul de rosii rase, si daca doriti, putin delikat. Se fierbe timp de o ora si se lasa deoparte.
Se serveste in farfurie de ciorba, cu multa zeama si cu smantana.
Pofta buna!

Borsul de sfecla: Un detoxifiant extrem de eficient pentru ficat

Ai auzit vreodata de Borscht Belt (Centura de bors)? A fost o statiune foarte populară din Munții Catskill care gazduia numeroase hoteluri, moteluri si hoteluri care erau fost vizitate în secolul trecut de catre cei din Europa Centrala si de Est, de cei din vestul Rusiei, și mai ales de cei din Ucraina. A fost numit dupa borsul de sfecla care era foarte popular pe vremea aceea in acea statiune.
Se pare ca borsul isi are originea in Ucraina, iar reteta originala continea sfecla care se gasea din plin in solul lor plin de minerale. Chiar daca borsul pare sa provina din Polonia, Rusia sau Germania, toate pistele duc tot in Ucraina la borsul cu sfecla, chiar daca acesta mai contine si varza, cartofi sau rosii, ingredintul de baza ramane tot sfecla.
Cand o regiune dintr-o tara este numita dupa un fel de mancare inseamna ca acesta are o importanta majora asupra tarii respective. Borsul si reteta lui originala, au fost pastrate in Ucraina pana in zilele noastre. Dar de ce?
Pentru ca sfecla este un detoxifiant uimitor al ficatului si pentru ca in combinatie cu borsul ajuta organismul sa se simta mai bine si in acelasi timp il si hraneste.
In zilele noastre, din cauza toxinelor din atmosfera si din mancare, ficatul nostru are nevoie de o detoxifiere intensa. Acest lucru poate fi facut si prin hranirea cu ciorba sau bors. Sfecla in combinatie cu borsul este cea mai buna metoda pe care o puteti folosi pentru mișcarea de calculi biliari spre ductelor biliare și afara din ficat.
Asa ca va sfatuim sa incercati o cura cu bors si sfecla si sa ne relatati cum v-ati simtit dupa aceea. Aceasta cura nu trebuie tinuta un anumit timp, oricand va simtiti mai bine va puteti opri.

Bors de hribi (manatarci)

Hribul este o ciuperca comestibila, si este considerata de calitate superioara ca aroma si textura. Carnea este alba, tare, cu gust usor de alune si carne, cu miros placut si textura fina si cremoasa. Hribii se consuma proaspeti, usor prajiti in unt, cu paste, in rizoto, in supe si in multe alte feluri de mancare. Sunt un articol culinar specific al bucatariei traditionale provensale si vieneze, dar si al bucatariei traditionale a altor tari.

Boletus edulis, la fel ca Boletus badius si alti boleti, se pot usca insirati unul cate unul pe sfoara si atarnati la uscat, fie la soare, fie de tavanul bucatariei. Alta varianta este sa fie curatati, dar fara a fi spalati, si pusi intr-un cos de rachita sau intr-o sita de bambus, intr-un loc caldut (pe soba sau pe rezervorul de apa calda). Odata uscati, se pastreaza cel mai bine in borcane inchise etans. Uscarea lor in cuptor nu este indicata, deoarece se pot deteriora prin coacere.

Se prepara la fel ca la reteta cu Bors de Bureti, numai ca atunci cand hribii sunt pe jumatate fierti se adauga 3-4 linguri de orez ales si sters de praf intr-un servetel umed, ca sa ramana intreg.

Pofta buna!

Bors ucrainean cu galuste de chimen

Ingrediente : 2 kg coaste scurte de vită, 1 lingura ulei de masline, 1 ceapa mare, 4 catei de usturoi, tocati, 8 cani de apa sau mai mult, dacă este necesar, 2 napi, 2 morcovi taiati cubulete, 2 cesti de varză roșie toccata, 3 sfecle, 2 linguri otet de vin rosu, 1 cana de faina, 1 cana sau 2 de bors, 2 lingurite praf de copt, 1 lingurita seminte de chimen, 1/2 cana lapte, 1 ou, bătut, 1 lingurita boabe de piper negru, 2 frunze de dafin, 1/3 cana suc de rosii si 1/2 linguriță de sare.

Mod de preparare : Incepe prin a da coastele de vita cu sare. Pune o oala mare pe foc si las-o sa se incinga, dupa care adauga uleiul de masline si coastele una cate una, 10 minute, pana se rumenesc. Scoate coastele si punele deoparte. Adauga peste uleiul ramas ceapa si usturoiul si lasa-le sa se rumeneasca 8-10 minute. Adăugați coastele înapoi la oala, impreuna cu boabele de piper și frunzele de dafin. Adăugați apă cat să le acopere și să aducă amestecul la fierbere. Reduceti la foc mic si acoperiti oala până cand coaste incep sa devina moi, aproximativ 1 ora si jumatate.

Intre timp spumeaza supa obtinuta si adauga napii si morcovii taiati cubulete. Mai lasati sa fiarba pana cand carnea va cadea de pe coaste. Incercati sa scoateti coastele sis a lasati carnea in ciorba. Se adauga sucul de rosii, varza si sfecla taiate, se asezoneaza cu otet.

In timp ce supa fierbe se prepara galustele. Intr-un castron mic se amesteca faina, praful de copt, sarea si semintele de chimen, iar la sfarsit, oul batut. Se formeaza din acestea un aluat lipicios. Folosind o lingura, se adauga picătură de aluat de găluște în supă. Dupa ce fierb si acestea, se adauga borsul si se condimenteaza cu sare si piper dupa gust.

Borsul cu galuste se va turna in boluri, avand grija ca fiecare va primi, pe langa carne, cel putin o galusca.

Pofta Buna!

Ciorba cu perisoare din peste

Ciorba cu perisoare din peste, o reteta delicioasa de ciorba de peste, pe care o putem prepara mai ales cand avem pesti mari, din care facem file-uri.

Ingrediente: 1,5 kg peste, 250 g morcovi, 250 g albitura (telina, patrunjel), 250 g ceapa, 200 g bullion, 100 g orez, 200 g paine alba, 2 oua, 1,5 l Bors Cimbrisor, 50 ml ulei, verdeata, sare, piper si, optional, capete si cozi de peste, oase de peste.

Mod de preparare: Se curata morcovii, telina si ceapa, se spala si se toaca marunt. Se pun la fiert in apa rece su sare. Separat, se fierb capetele si cozile de peste (sau oasele), la foc foarte mic. Aceasta zeama se strecoara peste zarzavat si se lasa sa fiarba. Se pune apoi orezul, bulionul si borsul. Pestele se curata, se dezoseaza, se spala si se toaca impreuna cu painea. Se amesteca in compozitie sare, piper macinat, ouale, verdeata tocata marunt. Se formeaza perisoare care se introduc in ciorba cand aceasta clocoteste. Se lasa ciorba cu perisoare din peste sa fiarba 10 – 15 minute, apoi se stinge focul, se potriveste de sare si acreala, se presara vedeata tocata marunt.

Pofta buna si un weekend frumos!

Bors de salata si costita

Salata verde este una dintre cele mai delicate tipuri de legume cu frunze din care se prepara salatele. Acesta leguma este de obicei consumata in stare proaspata, alaturi de alte legume sau in sandwich-uri. Bogata in substante nutritive, salata verde ofera celor care o consuma multiple beneficii nutritive si pentru sanatate.

Ingrediente: 4-5 salate proaspete, 150g costita afumata, 1/2 l apa, 1/2 l bors Cimbrisor, cateva fire de ceapa verde si 2-3 fire de usturoi, 3 oua, 60-70g unt sau ulei, 2-3 linguri smantana, 1 lingurita sare, cate 1 legatura de patrunjel, marar, leustean si 2 linguri de orez.

Preparare: Fierbe in apa cu sare ceapa si usturoiul, tocate marunt impreuna cu orezul ales si spalat. Salata curatata, spalata si scursa de apa, taie-o suvite si adaug-o dupa ce orezul este pe jumatate fiert. La sfarsit, adauga borsul fiert separat. Lasa sa mai fiarba 5 minute impreuna. Intre timp, prepara o omleta din 2 oua intregi si un albus pe care o tai suvite, prajeste costita si adaug-o in ciorba clocotita impreuna cu verdeata taiata marunt. Potriveste de sare. La sfarsit adauga un galbenus batut cu smantana.

Pofta buna!

Bors de perisoare

Ingrediente: 1 l apa, 1 l bors Cimbrisor, 1 os cu maduva, 1 morcov, 1 patrunjel, 1 pastarnac, 1 felie telina, 1 ceapa, 2 galbenusuri, 2 linguri smantana, 1/2 lingurita de sare, 1 legatura verdeturi (leustean, patrunjel, telina).

Pentru perisoare: 400g carne macra, 1 ceapa, 30g orez, 1 varf cutit de piper sau pulbere de cimbrisor, 1/2 lingura boia de ardei dulce, 1 ou si 2 linguri apa.

Preparare: Se pune osul in apa la fiert, se ia spuma si se lasa sa fiarba cam 25-30 minute. Se curata zarzavatul, se apala, se da prin razatoarea cu gauri mari, ceapa se taie marunt si se pune peste os sa fiarba. Cand zarzavatul este fiert se adauga borsul si sarea.
Intre timp s-au preparat perisoarele astfel: se da prin masina de tocat carnea de porc sau vita, se adauga ceapa taiata fin, orezul ales si sters intr-o carpa umeda, sare si piper, 1 ou crud, boia de ardei si putina apa rece. Se amesteca totul perfect, apoi se inmoaie mana intr-un vas cu apa rece, ca sa nu se lipeasca carnea si se ia cate putin din compozitie, formand perisoare rotunde, de marimea unei nuci mici, pe care le punem in bors sa fiarba. Cam in 20 minute sunt gata. Inainte de a se servi la masa se drege galbenusul crud si smantana. Tot atunci se adauga verdeturile spalate si taiate marunt.

Pofta mare!

Bors de urzici

Din cele mai vechi timpuri urzica a fost folosita in scopuri medicinale si recomandata in curele terapeutice de primavara. Este o sursa bogata de fier si minerale precum calciu, magneziu, zinc, potasiu sau fosfor. Contine antioxidanti si cantitati importante de vitamine precum A, C, D, E si K si lecitina.

Datorita acestor principii active urzica este un bun energizant, vitaminizant, mineralizant, depurativ (in curatarea sangelui de toxine) si tonic.

Ingrediente: 500 g urzici tinere, proaspete, 2 cartofi, 1 ceapa, 1 litru bors Cimbrisor, sare. Optional: 1-2 morcovi, 1 patrunjel, 1/4 telina, 2-3 rosii sau 1 cana suc de rosii, 1 ardei gras, 1-2 oua, 150 ml smantana

Modul de preparare a retetei: Se aleg urzicile, se spala bine, se fierb in 2 litri apa. Se adauga la bors ceapa taiata marunt si zarzavatul taiat cubulete. Cand legumele au fiert, se adauga borsul si se mai lasa cateva clocote.

Pofta buna!

Bors de iepure

Carnea de iepure este de culoare alb – rozalie si este carnea cu cel mai mic nivel de colesterol, grasimi saturate, calorii si sodiu. Pe de alta parte, carnea de iepure are cel mai mare nivel de proteine.

Carnea este frageda si foarte usor de digerat, din aceasta cauza fiind recomandata persoanelor cu probleme digestive.

Carnea de iepure contine proteina cruda in proportie de 18.5%, grasimi 7,4%, apa 71%, iar din totalul de acizi grasi, 63% sunt acizi grasi nesaturati si colesterol (mg/100g) 136 pana la 164.

Carnea de iepure contine minerale cum ar fi zinc (54 mg/kg), sodium (393 mg/kg), potasiu (2 g/kg), calciu (130 mg/kg), magneziu (145 mg/kg) si fier (29 mg/kg). Tot in carnea de iepure gasim si vitamine precum vitamina B12, acid folic, tiamina, riboflavina, niacina, biotina, acid pantotenic, etc.

Ingrediente: 1 kg carne de iepure (cap si partea din fata), 1 l apa, 1/2 l bors Cimbrisor, 1 ceasca smantana, 1 morcov, 1 patrunjel, 1 pastarnac, 1 felie de telina, 1 ceapa, 1/2 lingurita de sare, 1 lingurita faina, 1/4 lingurita pulbere de plante aromatice si medicinale (cimbru, salvie, ienupar, fenicul).

Preparare: Se sterge carnea, se taie in bucati si se pune la fiert cu apa. Dupa ce s-a spumuit de 2-3 ori se pune zarzavatul taiat subtire. Cand totul a fiert se adaugaborsul.Cand este aproape gata se inmoaie 1 lingurita faina alba cu putina apa rece si se pune in oala cu bors. Dupa ce a mai tras cateva clocote se ia de pe foc. Inainte de a se servi la masa se drege cu 1 ou, smantana si verdeata, taiata fin.

Pofta mare!

La multi ani Ioane!

Ioan Botezatorul este una din figurile centrale ale crestinismului si islamului; predicator si botezator pe malurile raului Iordan; inainte-mergatorul, vestitorul si botezătorul lui Iisus; este numit de Iisus „cel mai mare dintre cei nascuti dintre femei”, iar Biserica Crestina il cinsteste ca pe cel mai mare dintre sfinti (avand nu mai putin de 3 sarbatori dedicate lui, una dintre ele fiind astazi, 7 ianuarie).

Biserica crestină il cinsteste pe Ioan Botezatorul ca pe cel mai mare dintre sfinti, dupa fecioara Maria, iar iconografia ortodoxa il reprezinta in icoana numita Deisis, rugandu-se impreuna cu ea, ca mijlocitori pentru pacatele oamenilor. 7 ianuarie, ziua Sfantului Ioan ca botezator al Domnului si 29 august- taierea capului Sf. Ioan- zi de post și rugăciune.

Anual, la data de 24 iunie, se celebreaza in lumea crestina nasterea lui Ioan Botezatorul, o mare exceptie facuta acestuia, intrucat sfintii si martirii sunt comemorati in ziua mortii lor, ca zi a nasterii lor in Imparatia Cerurilor.

Boboteaza

Boboteaza sau epifania este sarbatorita la 6 ianuarie de catre Biserica ortodoxa si catolica. Boboteaza incheie ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor de iarna care incep in Ajunul Craciunului. In greceste, cuvantul Boboteaza este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin „Aratarea Domnului”, adica a Sfintei Treimi.
Crestinii occidentali comemoreaza in primul rand (dar nu numai) vizita magilor la nasterea Pruncului Iisus si astfel manifestarea fizica a lui Iisus catre Neamuri. Ortodocsii comemoreaza botezul lui Iisus in raul Iordan, vazuta ca o manifestare catre lume a Fiului lui Dumnezeu (Aratarea Domnului).

Traditia
Biblia il mentioneaza pe Ioan Botezatorul, considerat de crestini ca inaintemergatorul lui Iisus Hristos, care ar fi propovaduit venirea acestuia, indemnand pe iudei la pocainta. Imbracamintea pustnicului Ioan era foarte simpla, facuta din blana de camila; el purta o cingatoare de piele imprejurul mijlocului si se hranea cu lacuste si miere salbatica. Icoanele au pastrat de-a lungul timpului aceasta imagine, infatisandu-ni-l pe Botezator cu parul si barba lungi. Considerandu-l proroc, locuitorii din Ierusalim si din intreaga Iudee se strangeau in jurul lui pentru a-i asculta cuvintele si mai ales pentru a fi botezati de el in raul Iordan.
Ioan le cerea, inainte de a-i boteza, sa-si spovedeasca pacatele si sa se pocaiasca, spunandu-le ca el ii boteaza doar cu apa, dar „cel ce va veni dupa el” (in traditia crestina: Iisus) ii va boteza cu Duh Sfant si cu foc. Despre „cel ce va veni dupa el”, Ioan spunea ca acela este mult mai mare si mai puternic decat el.
Evanghelia relateaza ca si Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, vazandu-l, a spus: „Iata mielul lui Dumnezeu, cel ce spala pacatul lumii”. Conform acestei relatari, iesind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis si duhul lui Dumnezeu s-a varsat, coborandu-se ca un porumbel si venind peste el. Si glas din ceruri zicand : acesta este Fiul Meu cel iubit intru care am binevoit”.
Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sarbatori ale anului pentru crestini. De obicei, in aceasta perioada este foarte frig in Romania, de aceea este des folosita expresia „gerul Bobotezei”.

In traditia romaneasca
In localitatile asezate pe malul unui rau, pe malul Dunarii sau pe tarmul marii, se obisnuieste ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, sa arunce o cruce de lemn in apa foarte rece, uneori chiar inghetata, dupa care sar cativa flacai curajosi pentru a o aduce inapoi. In toate bisericile ortodoxe, preotii fac agheasma (apa sfintita), cu care „boteaza” apele, oamenii, animalele si casele. Inainte de regimul comunist, aceasta datina exista si la Bucuresti, Patriarhul coborand Calea Victoriei de la Palatul regal pana la Dambovita, unde pocaitii, imbracati in halaturi albe, se aruncau in apa inghetata pentru a o ridica.
Aceasta traditie face parte din multe altele in legatura cu Boboteaza, incarcate de practici magice si obiceiuri agrare preluate in crestinism din traditiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei si a focului. Boboteaza este astfel si o sarbatoare dedicata purificarii naturii, si mai ales a apelor, de fortele raului. Acum se colinda, se prevesteste cum va fi vremea in noul an, sau cum va fi recolta. Se crede ca in aceste zile animalele vorbesc, capatand puteri neobisnuite. Peste obiceiurile crestine ortodoxe de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi si zgomote. Toate acestea au in general un rol de curatire si de indepartare a raului. Traditia ortodoxa cere ca acum sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu.

Mai multe imagini cu Boboteaza de anul trecut de la Constanta puteti vedea aici.

Bors de chitici (pestisori marunti)

Ingrediente: 2 l apa, 1 l bors Cimbrisor, 600-700gr chitici (pestisori mici), 1 morcov, 1 legatura patrunjel, 1 pastarnac, 1 felie telina, 3 linguri de orez, 1 legatura verdeturi (patrunjel, telina, cimbru), putina sare.

Mod de preparare: Zarzavatul se taie marunt si se pune la fiert intr-o oala cu apa si putina sare. Pestisorii se curata de intestine, strangandu-i intre degete, de la coada spre cap, iar daca sunt mai marisori se curata si de solzi. Se spala bine si se pun in oala cu zarzavat, cand acesta este deja fiert. Se lasa 2-3 minute sa fiarba, apoi se adauga borsul infierbantat pana la punctul de fierbere. Se potriveste de sare si dupa cateva clocote se ia de pe foc. Inainte de a-l servi la masa se adauga verdeata, taiata fin.

Pofta buna!

Bors de nisetru

Dupa cega, nisetrul are carnea cea mai gustoasa dintre acipenseride. Se consuma fiarta, sarata sau afumata. Se pregateste si ca marinata. Din spinarea sarata, uscata sau afumata se prepara batogul sau balacul. Foarte pretuite sunt icrele lui, de coloare cenusie inchisa si care se vand proaspete sau tescuite.

Ingrediente: 2 l apa, 1 l bors Cimbrisor, un cap de nisetru sau morun, zarzavat de supa, 2 rosii, radacinoase, 1 legatura de verdeturi (marar, leustean, patrunjel, tarhon), 3 linguri de orez, 1 lingurita de sare.

Preparare: Se taie in bucati capul de nisetru sau de morun si se procedeaza ca in reteta cu Borsul de Crap. Se taie marunt telina, morcovul si ceapa si se pun la fiert in apa cu putina sare. Dupa ce au dat in cateva clocote se adauga orezul, ales si sters intr-un servetel umed. Se curata pestele, i se scot intestinele, se spala foarte bine, fara a se tine in apa si se taie in bucati potrivite. Cand zarzavatul este aproape fiert se pune si bucatile de peste in oala. Se lasa sa fiarba la foc domol. Se ia spuma si se potriveste de sare, dupa gust. Cand este aproape gata se adauga borsul infierbantat pana la punctul de fierbere. Inainte de a-l servi la masa i se adauga verdeturile aromatice, tocate marunt.

Pofta buna!

Bors de babic

Babicul este un carnat din carne cruda, amestec egal de carne de vaca si de oaie, uscat si presat in forma de batoane plate.

Ingrediente: 2 cepe rosii, 1 telina mica, 1 morcov, 1 ardei capia, 150g slanina afumata, 200g carnati babic, 100g orez, 2 cartofi, 1 l Bors Cimbrisor, patrunjel, leustean, sare.

Preparare: Se trage la tigaie slanina si carnatii taiati rondele. Se pun la fiert legumele taiate marunt, iar separat se fierb cartofii cu orezul. Dupa ce s-au fiert legumele, se adauga slaninuta, carnatii babic, orezul si cartofii. Separat, se fierbe borsul si se adauga peste legumele fierte. Se adauga sare dupa gust si se mai lasa sa dea intr-un clocot. Se ia oala de pe foc si se adauga patrunjelul si seusteanul tocate. Se pune capacul si se mai lasa 5 minute inainte de a fi servit.

Pofta buna!

La multi ani 2016!

Anul Nou este un moment de sarbatoare pentru toti romanii, este ziua care marcheaza inceputul urmatorului an calendaristic.

La sfarsitul fiecarui an facem o multime de promisiuni, ne luam angajamente noi si speram ca anul ce urmeaza va fi mai bun, va fi un nou inceput pentru toti.

Noaptea dintre ani este plina de superstitii in traditia populara. Pe langa acestea, de Anul Nou sunt foarte multe obiceiuri transmise din generatie in generatie, pastrate pana in zilele noastre.

Este bine ca in noaptea de revelion sa porti ceva rosu, culoarea vitalitatii si a dragostei. Daca iti pui o dorinta la miezul nopti ai toate sansele sa ti se indeplineasca ; Se spune ca la miezul nopti este bine sa ai bani in buzunar ca sa te bucuri de castiguri mari tot anul.

Cei indragostiti trebuie sa se sarute sub vasc ca sa fie fericiti si sa se iubeasca tot anul.

Nu este bine sa porti haine negre in aceasta zi. Se spune ca vei avea parte numai de necazuri.

Daca cineva va plange in noaptea de Anul Nou sau in prima zi se spune ca plange tot anul.

Batranii spun ca animalele capata grai in noaptea de Anul Nou si vorbesc intre ele. Persoana care le va auzi isi va gasi sfarsitul in anul respectiv.

Tot in noaptea dintre 31 spre 1 ianuarie, este bine sa aprinzi o lumanare sau o candela langa o icoana. Trebuie sa o lasi aprinsa pana se lumineaza de ziua si are rolul de a-l indupleca pe Dumnezeu sa-ti dea un an usor si luminos.

Un obicei foarte intalnit este acela de a primi colindatorii cu plugusorul, capra, ursul, sorcova ca sa fii sanatos si sa ai noroc de bani. Nu e bine sa imprumuti bani in aceasta perioada ca vei avea probleme financiare tot anul. Casa trebuie sa fie curata si masa imbelsugata. Copiii merg din casa in casa si le ureaza gazdelor un an bogat si sanatos.

In dimineata zilei de 1 ianuarie, copiii, dar si cei mari merg si arunca cu grau prin ograda oamenilor pentru sanatatea animalelor.

Plugusorul si jocurile cu masti sunt obiceiuri vechi care sunt legate de speranta fertilitatii. Versurile sale prezinta practicile agricole si urari de holde bogate. In schimbul urarilor de bine, gazdele ii rasplatesc pe colindatori cu daruri.

La miezul noptii usile trebuiesc deschise pentru ca anul vechi sa iasa si sa lase loc celui nou care aduce sanatate, fericire si mult noroc.

Ciorba vita cu sfecla

Carnea de vita are un continut bogat in vitamina B care ajuta la formarea celulelor rosii, Zn si Mg – necesare pentru sustinerea tuturor proceselor metabolice din organism si cresterea imunitatii, acid linoleic conjugat – este un acid gras esential gasindu-se in cantitati mult mai mari in carne decat in alte alimente.

Fierul se absoarbe mai bine in prezenta vitaminei C, astfel asocierea carnii de vita cu o salata de patrunjel sau cu varza de Bruxelles poate fi o alegere foarte sanatoasa si dietetica. Pentru a-si pastra principiile nutritive specialistii ne recomanda prepararea la gratar, cuptor sau prin fierbere.

Ingrediente: 300 gr carne de vita macra, un morcov, o sfecla mai mare, o radacina de patrunjel, taitei, jumatate de litru de bors Cimbrisor, smantana, patrunjel, sare si piper.

Preparare: Spalam carnea de vita bine, o taiem in bucati si o punem la fiert in apa cu sare, spumand-o din cand in cand. Intre timp taie legumele si le adaugam la fiert in oala cu carne. Lasam totul sa fiarba pana cand se inmoaie carnea iar apoi adaugam taiteii. Fierbem si spumam borsul separat dupa care il adaugam in ciorba. Amestecam smantana cu patrunjelul, iar cand ciorba este gata le adaugam amestecand cateva secunde pana se omogenizeaza.

Pofta buna!

Ciorba cu organe de porc

Ingrediente: 1 kilogram de organe de porc (plaman, inima, ficat), 2 morcovi, un ardei gras maricel, 2 cepe, suc de rosii, 1 litru de Bors Cimbrisor, leustean, un ou, sare si piper pentru gust.

Preparare: Punem la fiert organele de porc spumandu-le din cand in cand. Intr-o alta oala punem legumele taiate cubulete sau fasii, depinde de preferintele fiecaruia. Cand organele sunt fierte le scoatem si le taiem in bucati mai mici si le amestecam cu zarzavatul care fierbe. Le mai lasam 10 minute dupa care adaugam sucul de rosii si borsul, fiert si spumat in prealabil. Cand ciorba este gata adaugam oul batut si leusteanul tocat.

Pofta buna!

La multi ani Stefan si Stefania!

Sfantul Stefan se sarbatoreste pe data de 27 decembrie, in a treia zi de Craciun. Conform scrierilor Bisericesti, Sfantul Stefan a fost unul dintre cei sapte barbati “plini de Duh” si de intelepciune, care au fost pusi sa slujeasca atat in cadrul slujbelor religioase cat si sa supravegheze buna oranduiala la mesele comune. Sfantul Apostol si Arhidiacon Stefan l-a cunoscut bine pe mantuitorul Iisus Hristos, a savarsit minuni si semne mari datorita credintei sale in Dumnezeu.
El sta in fruntea nenumaratilor martiri care au marturisit credinta in Hristos ca fiu al lui Dumnezeu. S-a aratat un aparator al credintei adevarate cu privire la persoana lui Hristos, marturisind ca El este Fiul lui Dumnezeu, care S-a nascut, a murit, a inviat si S-a inaltat la ceruri pentru mantuirea noastra. Acuzat ca a adus blasfemie lui Moise si lui Dumnezeu, a fost intaiul crestin condamnat la moarte de autoritatile iudaice.
O veche traditie infaptuita in ziua praznicului, se refera la icoana Sfantului Stefan. Credinciosii care au probleme de sanatate este bine sa aduca in casa lor o icoana cu chipul Sfantului Stefan, sfintita in ziua respectiva.
In unele zone se fac “Painicile lui Stefan”. Se prepara dintr-un aluat asemanator cu cel de cozonac, unse cu miere. Aceste painici, se duc la Biserica, se sfintesc si se impart copiilor saraci. Au o forma rotunda ce amintesc de pietrele cu care a fost omorat Sfantul Stefan.
Se spune ca nu e bine sa te certi sau sa te porti urat cu cineva in aceasta zi. Cel ce nu va respecta aceasta sarbatoare va fi pedepsit prin boli si saracie.
Tot in ziua de Sfantul Stefan, se prepara si se impart mucenici cu miere si nuca, care amintesc de moartea lui muceniceasca.
Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit in imprejurari dramatice, iar pachetelele cu mancare se impart persoanelor tinere ce poarta numele de Stefan sau Stefania.

A doua zi de Craciun

A doua zi de craciun sunt cinstite atat Fecioara Maria, cat si persoanele care au fost de fata la momentul venirii pe lume a Fiului lui Dumnezeu.

Biserica a randuit ca pe 26 decembrie sa fie pomenita Maica Domnului impreuna cu soborul celor care o cinstesc pe ea.

Sarbatoarea de astazi ii indeamna pe credinciosi sa se adune in cinstea Maicii Domnului. Cuvantul „sobor” ne aduce aminte ca Maica Domnului trebuie preaslavita, in mijlocul tuturor Sfintilor fericiti din ceruri si adunarea noastra de pe pamant este insotita de cetele tuturor Sfintilor si Ingerilor din ceruri.

Tot astazi se face si praznuirea Sfantului Cuvios Nicodim de la Tismana. Nicodim si-a aratat credinta si iubirea fata de Dumnezeu inca din copilarie. A invatat sa citeasca Sfintele Scripturi la o varsta foarte frageda. Cand s-a facut mai mare, Nicodim s-a lepadat de toata averea parinteasca si a fugit la Sfantul Munte. Cativa ani mai tarziu, Nicodim a mijlocit impacarea intre scaunul patriarhal din Constantinopol si Biserica Sarbeasca. Sfantul Nicodim a fost un mare intemeietor si indrumator al vietii monahale de la noi din tara. A murit in anul 1406, pe 26 decembrie.

Romanii sarbatoresc de la 24 decembrie si pana pe 7 ianuarie şi au ca puncte centrale zilele Craciunului, Anului Nou si Bobotezei (cu ajunurile respective), caracteristica lor cea mai importanta fiind repertoriul neasemuit de bogat in datine si credinte, in realizari artistice literare, muzicale, coregrafice etc. Colindele, urarile de belsug si recolta bogata cu Plugul, Plugusorul, Sorcova,Vasilca, Jocurile cu masti (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), cantecele de stea sunt cateva din manifestarile folclorice care fac din sarbatorile de iarna unele din cele mai spectaculoase manifestari spirituale ale poporului nostru.

Craciunul la romani

Traditii:
Bucovinenii cred ca, mai inainte vreme, foarte multe rautati faceau oamenii, din pricina ca isi uitasera de Dumnezeu. Pentru a‑i scapa de pacate, Dumnezeu a lasat colindele, ca in fiecare an la Craciun numele cel sfant al Domnului sa vina neaparat la urechile oamenilor si astfel sa se abata de la calea rautatilor. Atunci cand colindele nu se vor mai auzi pe pamant, vor iesi diavolii si astfel lumea va incapea pe mana lor. In alte parti se crede ca toiagurile ornate ale pitarailor (duse de acestia, dupa colindat, la cimitir, unde sunt infipte in morminte) sunt folosite pentru amenintarea demonilor. Diavolii, care rod furcile pamantului, ameninta in toata clipa sa darame lumea. Noroc numai de Maica Domnului, ca ia aceste nuiele de la Craciun si le arata diavolilor. Atat cat dracii se uita la ele, Maica Domnului asaza la loc furcile pamantului.
♦ Mos Craciun, care are barba alba, fiind iarna, are curtile inspre miazazi si rasarit. Cand vine in tara noastra, pe un cal alb si schiop, ajunge abia in sase saptamani, pentru ca merge incet. El este insotit de Mos Ajun care, nefiind schiop, ajunge cu o zi inainte la noi in tara, dar amandoi ne aduc veselie.
♦ Cand s‑a nascut Hristos, baba lui Mos Craciun, Craciuneasa, s‑a dus de-a mosit pe Maica Domnului.
Cand a auzit Mos Craciun ca femeia sa a lucrat in ziua lui, i‑a taiat mainile pe loc. Atunci Craciuneasa s‑a dus la Maica Precista si, plangand, i‑a spus ce‑a patit si i‑a aratat mainile. Maica Precista a suflat peste mainile Craciunesei si indata mainile i s‑au facut frumoase si curate, iar nu zbarcite, cum erau inainte de aceasta.

In Transilvania, pentru Craciun e bine ca fiecare crestin sa faca macar cate un colac, care sa aiba infatisarea unei maini cu degetele‑ntinse. De atunci a ramas datina ca sa se faca pomenitul colac, care se unge pe deasupra cu galbenus de ou, ca sa sclipeasca intocmai cum sclipeau atunci mainile Craciunesei.
♦ La Craciun este cerul deschis.

Obiceiuri:

Dupa terminarea slujbei de la biserica, oamenii se intorceau pe la casele lor, unde serveau masa, iar, dupa ce furau o ora, doua de somn, cei tineri mergeau in vizita la nasi, la fini, la rudele apropiate.
♦ Finii merg pe la nasi cu daruri.
♦ Formand grupuri, grupuri, se intovaraseau mai multi vecini, vizitandu-se unul pe altul. Ei gustau din preparatele de porc si beau cate un pahar, doua de bautura (Serban, p.138).
♦ Inainte de a se aseza la masa, vecinii isi dadeau de pomana colac, lumina, caltabos, in credinta ca ospateaza astfel pe mortii neamului.
♦ In ziua de Craciun, dupa ce au mancat de pranz, se strang flacaii toti la un loc si, daca satul este mare, se despart in doua cete de cate opt sau zece si colinda o ceata satul jumatate si cealalta ceata iarasi jumatate.
De asta data nu mai stau ca seara, sa colinde la fereastra, ci acum intra in casa si colinda mai intai colindul cel mare sau colindul casei, incepand chiar de cand intra pe usa casei. Il canta in fiecare casa si in el se pomenesc stapanii casei, barbatul si femeia.
Dupa aceea colinda pe rand si copiii casei, potrivit cu etatea si sexul. Aceasta o cer chiar parintii, caci cred ca, daca ii colinda, sunt tot anul sanatosi si nu pat nimic in tot timpul acelui an.
♦ In dupa-amiaza Craciunului se faceau hore.
♦ Colindul cu steaua. Incepand cu intaia zi de Craciun si sfarsind in ziua de Boboteaza, mai pretutindeni, sau numai pana la Sf. Vasile, copiii umbla cu steaua. Copiii care umbla cu steaua se numesc stelari, colindatori sau crai, pe cap avand coroane de hartie colorata.
♦ Irozii. Sunt o ceata de patru-cinci flacai imbracati in ilice si fustanele albe, cu masti de panza, in care se afla loc pentru gura. Pe langa acestia mai sunt un uncheas imbracat cu cojoc mitos, pe dos, si cu un bat in mana. Mai este un jidan perciunat, ghebos, si o femeie. Sunt insotiti de un lautar ce le canta din trisca. Poporului nu-i prea place sa primeasca Irozii, zicand ca acestia se rastesc cu sulitele spre icoanele din casa, ceea ce este un mare pacat. Despre cei ce se fac Irozi se crede ca ingerul pazitor nu se apropie patruzeci de zile.
♦ Vicleimul. Prin unele parti, irozii poarta cu dansii un chivot. Acesta e inalt de un metru si lung de unul si jumatate, are infatisarea unei biserici facute din speteze de scanduri lipite cu hartie unsa cu untdelemn, ca sa fie stravezie, si impodobita cu zugraveli, aratand deosebite vederi din Betleem si anume: gradina palatului lui Irod si parte din piata orasului. In fund se vad case, iar in gradina palatului sta Irod pe tron, inconjurat de ostasi. Chivotul se lumineaza cu capete de lumanari de stearina, puse in tuburi de tinichea. Vicleimul infatiseaza uciderea nevinovatilor. Lada cuprinde papusi pe care le joaca o persoana. Nevinovatii, dati mortii din porunca lui Irod, nu-s facuti din lemn, ca ceilalti actori, ci din ceara, si soldatii lui Irod, imbracati poloneste, ii iau in varfurile lancilor. La sfarsitul piesei, Irod este pedepsit si doi sefi vin sa-l sfasie.
♦ Turca umbla de cand Irod imparat a omorat cinci mii de prunci. El nu stia cum sa faca, ca sa scoata pe copii si pe femeile cu copii afara pentru a omori copiii. A facut un om urat, imbracat in piele de tap, cu coarne in cap si cu pene de cocos in varf si clopot la spate si cu o maciuca mare in mana. Cine se imbraca in turca isi pierde naravul, nu poate merge la biserica sase saptamani; cine moare in acele sase saptamani nu se ingroapa in cimitir, nici nu trage clopotul pentru el.
♦ Se face alergare de cai in ziua Craciunului.

Pentru bunul mers al vietii si al treburilor:
Cenusa busteanului care arde in noaptea Craciunului e imprastiata prin gradini pentru a promova rodirea lor.
♦ Cine in ziua de Craciun mananca intai carne de vrabie, acela va fi usor la munca vara ca vrabia.
♦ De Craciun, daca ai imprumutat ceva, sa aduci lucrul acasa, sa stie ca are stapan.
♦ La cele trei sarbatori mari: Craciun, Paste si Rusalii, sa te speli cu apa dupa bani si vei fi banos.

Aparator de rele si durere:
Sa nu mananci carne de porc in ziua de Craciun, ca sa nu piara porcii peste an.
♦ Cat tin zilele Craciunului, furca de tors trebuie ascunsa, caci altfel cel ce o va vedea in aceste zile va fi muscat de un sarpe atat de gros si atat de lung, ca o furca.

Oracular:
Daca in dimineata de Craciun intra in casa un barbat, oile vor fata berbeci; daca intra femei, vor fata miele.

Magie:
Spre a vindeca vreo vita de deochi, sa se lase blidele de la ajunul Craciunului nespalate pana a doua zi, cand trebuie a le spala s‑apoi a strange acea apa; dupa ce s‑a asezat, se strange si, in caz de trebuinta, se spala cu ea vita.

Despre vreme:
Daca la Craciun e cald, incat se pot tine usile deschise, la Pasti va fi frig (Pamfile, 1997, p. 398).
♦ Daca in prima zi de Craciun va fi vreme senina, frig si ger, atunci vara va fi buna.
♦ Inceperea caslegiului (carnelegiului). Cand e lung timpul intre securi (posturi), adeca tine lung timpul carnelegiului (carnevalului), atunci se crede a fi anul bun, manos.
♦ Perioada de douasprezece zile dintre Craciun si Boboteaza este asimilata de catre locuitori celor douasprezece luni calendaristice ale anului urmator. Cum e vremea in ziua respectiva, asa va fi si in luna corespunzatoare acelei zile.

Sursa: www.revista-satul.ro

Autor: prof. dr. Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, Bucureşti, 2001, 2009

Impodobirea bradului de Craciun

Traditia spune ca pomul de Craciun se impodobeste in seara de 24 decembrie, adica in ajunul Craciunului.

Bradul de Craciun este un motiv de bucurie in fiecare casa si vesteste venirea Sarbatorilor de iarna.

Bradul este un simbol pentru Craciun de foarte mult timp. Se spune ca atunci cand S-a nascut Domnul nostru, ingerii si pastorii au venit in jurul sau. Dar drumul cel mai anevoios, l-au facut cei trei magi, care veneau de departe tocmai pantru a se inchina lui Iisus. Nu puteau sa se inchine Mantuitorului fara daruri. Asa ca au luat la ei aur, smirna si tamaie dar ajungand aproape de Bethleem, orasul unde S-a nascut Iisus. Magii au vrut sa puna alaturi de darurile lor si o floare sau macar o creanga de copac verde, ca intreaga natura sa se bucure de vestea cea mare. Fiindca era iarna, magii nu au gasit, insa, pe varful unui deal au vazut un brad micut si verde si l-au luat cu ei. Cand au ajuns la Fecioara Maria si la Mantuitor, acestia au asezat darurile pe crengile bradului. De atunci este numit pomul de Craciun. Asa ca in fiecare an, in preajma sarbatorilor de iarna, in casa fiecarui credincios miroase a cetina. Bradul simbolizeaza bucurie si speranta.

O alta legenda este aceea ca atunci cand Imparatul Irod a auzit ca s-a nascut Iisus, a ordonat omorarea tuturor pruncilor cu varsta sub doi ani. Fecioara Maria cand a auzit, l-a luat pe Mantuitor si a plecat alaturi de Iosif sa se ascunda sa-si salveze copilul.

Pe drum, de teama Maria a rugat un stejar sa-si aplece crengile sa se ascunda de garzile Imparatului, insa stejarului i s-a facut frica si a refuzat. Atunci, un brad i-a zis Fecioarei ca poate sa se adaposteasca sub el, ca nu ii este frica de garzi iar oamenii oricum fug de el ca in loc de frunze si fructe gustoase el are tepi. Maria s-a ascuns sub crengile bradului si a scapat de garzi.

Inainte sa-si continue drumul, Maria ia zic ca el sa ranamana, sa capete o mireasma iubita de oameni si sa fie impodobit de daruri pentru ca a salvat viata Mantuitorului.
Si de atunci, Bradul de Craciun a devenit simbol al bucuriei si sperantei, fiind impodobit cu nerabdare si cu bucurie de copii, dar si de adulti, prezenta sa fiind corelata cu bucuria Nasterii Domnului.

Ciorba cu sorici si picioare de porc

Ciorba cu sorici si picioare de porc nu difera foarte mult de reteta unei ciorbe de burta si este perfecta pentru perioada sarbatorilor de Craciun.

Ingredientele de care avem nevoie: jumatate de kilogram de sorici de porc, 3-4 picioare de porc, mai mici, 2 cepe, o telina, patrunjel, un pastarnac, 2 morcovi, 100gr smantana, 2 galbenusuri, jumatate de litru de bors Cimbrisor, sare si piper.

Preparare: Fierbem soriciul si picioarele de porc pana cand se desprind de pe os, dupa care le lasam la racit pana putem sa le taiem fasii inguste (Ca la ciorba de burta). In aceeasi apa punem legumele taiate marunt sau date pe razatoare si le lasam sa fiarba. Putem pastra morcovii si ceapa pentru a le cali in 2 linguri de ulei inainte de a le pune in oala care fierbe. Cand toate legumele au fiert strecuram supa si o punem in alta oala in care adaugam soriciul si picioarele taiate fasii. Lasam putin sa fiarba dupa care adaugam borsul. Spre final dregem cu smantana si galbenusurile si asezonam cu sare si piper.

Pofta buna!

Prajitura cu gem

Continuam seria retetelor de sarbatori cu o prajitura cu gem, o reteta simpla, usoroara, perfecta si in perioada postului.

Ingrediente: un pachet de margarina, un cubulet de drojdie, o cana de bors Cimbrisor, jumatate de cana de ulei, faina, gem la alegere, 50 gr de alune si zahar pudra pentru ornat.

Preparare: Amestecam intr-un bol margarina, drojdia, borsul, uleiul si faina, dupa care il lasam la rece aproximativ o ora. Punem o treime din aluat deoparte, iar din cealalta intindem o foaie de marimea tavii in care vom coace prajitura. Ungem aluatul cu gemul pe care l-am ales, un centimetru, doi, peste care presaram alunele tocate anterior. Aluatul ramas il dam pe razatoarea cea mare si il presaram peste alune. Dam tava la cuptor pentru 30-40 de minute, pana cand se rumeneste bine, apoi o scoatem si o pudram cu zaharul pudra.

Pofta buna!

Ignatul

Sarbatoarea zilei de 20 Decembrie se numeste in popor Ignatul sau Ihnatul, Ignatul porcilor sau Inatoarea .

Taierea porcilor avea loc intr-o anumita zi, la Ignat, si intr-un anumit moment al zilei, de obicei in zori sau dimineata. Credinta ca porcul isi viseaza moartea in noaptea de Ignat, prinderea si injunghierea animalului, efectuarea diferitelor semne rituale pe corpul neinsufletit, jumulirea parului pentru confectionarea bidinelelor, parlirea sau jupuirea pielii pentru opinci, taierea corpului in bucati etc. ofereau suficiente momente pentru savarsirea practicilor rituale menite sa preintampine stingerea „semintei” porcilor, sa asigure sanatatea gazdei in noul an, sa alunge spiritele rele, sa prezica vremea pe o perioada mai indelungata de timp, sa fertilizeze ogoarele pentru a obtine roade bogate.

De altfel, functia rituala a sacrificiului este bine evidentiata de informatiile etnografice: „La taiere nu trebuie sa stea nimeni primprejur dintre cei care sunt milosi din fire, caci se crede ca porcul moare cu mare greutate; carnea unui astfel de porc nu va fi buna. Pe porc sa nu-l vaite nimeni” (Pamfile, 1914, p. 118) si altele.

In legende si povestiri populare, Ignatul apare in calitatea de sfant facator de minuni sau de conditie umila din care iese cu ajutor divin sau chiar ca erou civilizator care ii invata pe oameni sa se pregateasca cum se cuvine pentru Craciun.

Figura Sfantului este astfel adaptata la traditiile romanilor iar animalul sacrificat, porcul, simbol vechi al norocului, belsugului si fertilitatii, devine o emblema a sarbatorii si chiar a patronului ei crestin.

Potrivit religiozitatii populare, sangele porcului, adica tocmai ceea ce, in timpul postului, se crede ca ne spurca, in timpul acestei sarbatori ne purifica, fiind un paradox al purificarii prin post si sange.

Sursa: crestinortodox.ro

Cornulete cu Bors

Sa trecem la deserturi traditionale romanesti de Craciun si incepem seria cu o reteta delicioasa de Cornulete cu Bors.

Ingrediente: 250 g faina alba, 1 pahar ulei, 1/2 pahar bors, 25 g drojdie, zahar 2-3 linguri, depinde cat de dulce doriti sa iasa, putina sare, gem sau rahat.

Mod de preparare: Se amesteca uleiul cu borsul si drojdia si dupa ce s-a obtinut o pasata omogena se adauga faina pana se obtine un aluat nu foarte tare. Aluatul trebuie sa fie unul fraged. Apoi se intinde pe planseta si se taie in patratele mici. In mijlocul fiecarui patratel se adauga rahatul sau umplutura care este dorita (se pot folosi bucati intregi de nuca sau alune si putin unse cu miere). Se ruleaza dintr-un colt al patratului pana in coltul opus si se aseaza in tava de copt. Se lasa la foc mediu pana se rumenesc aproximativ 30 de min. Se scot cornuletele fierbinti si se pudreaza cu zahar vanilat sau brun.
Pofta buna!

Ciorba de pui cu carnati

Ingrediente: cateva bucati de carne de pui cu os, aripi, ciocanele, coaste, o ceapa, 2 morcovi, un pastarnac, 2 linguri de orez, patrunjel cu tot cu radacina, 2 carnati, un ou, 1 litru de Bors Cimbrisor, 50gr de smantana, sare si piper.

Preparare: Punem la fiert bucatile de pui in apa cu sare. Intre timp tocam legumele in bucati, iar cand puiul este aproape fiert le adaugam in oala care fierbe. Adaugam orezul la fiert si lasam sa dea in clocot. Carnatii ii prajim separat intepandu-i din loc in loc pentru a nu se sparge. Cand sunt gata ii taiem rondele si ii adaugam in ciorba. Borsul il fierbem si il spumam separat dupa acre il adaugam in oala alaturi de oul batut. Cand este gata amestecam smantana cu patrunjelul tocat si il adaugam in ciorba amestecand pana se omogenizeaza. Condimentam cu sare si piper.

Pofta buna!

Bors de creier

Creierul de porc contine calorii, dar si proteine si lipide, mai ales cel fiert. Pe langa acestea contine multe vitamine, C, B1, B2, B3, B6 si minerale: Calciu, Fier, Magneziu, Fosfor, Potasiu, Zinc si seleniu.

In continuare va prezentam o reteta simpla si foarte nutritiva de Bors cu creier de porc.

Ingrediente necesare: 300-400 gr de creier de porc proaspat sau congelat, 3 morcovi medii, 3 radacini de patrunjel, 2 cartofi de marime medie, 1 litru de Bors Cimbrisor, sare, piper si verdeturi.

Preparare: Primul lucru pe care trebuie sa il facem este sa spalam bine creierul, dupa care il punem la fiert intr-o oala. Daca doriti puteti adauga si cateva bucati de carne de porc. Cand acestea sunt fierte pe jumatate adaugam legumele tocate marunt sau cubulete si le lasam sa fiarba. Cand este aproape gata adaugam borsul, fiert si spumat in prealabil si mai lasam la foc mic. Condimentam cu sare si piper si adaugam bulionul sau sucul de rosii. La sfarsit presaram verdeturile tocate marunt si lasam ciorba sa se odihneasca.

Pofta buna!

Ciorba cu sira de porc

Ingrediente necesare: o bucata mare de sira de porc proaspata ca tot taiem porcul de Ignat (cam 8 coaste), 1-2 morcovi, o telina, o ceapa, un ardei gras, verdeata, taitei, 1 litru Bors Cimbrisor, sare si piper.

Mod de preparare: Pentru inceput putem fierbe sira de porc intreaga cu sare, dar daca nu avem o oala destul de mare o taiem in bucati de cate 2 coaste. Nu uitati sa o spumati din cand in cand. Intre timp putem taia legumele cubulete sau fasii, depinde de preferintele fiecaruia. Cand sira este aproape fiarta adaugam legumele si mai lasam sa fiarba cam 10 minute. Fierbem si spumam borsul in prealabil dupa care il adaugam in oala. Lasam putin, amestecam si adaugam cativa taitei, cam o mana. Nu uitati si condimentati cu sare si piper dupa gust si sa presarati verdeturile tocate.

Pofta buna!

Bors cu carnati de casa

Pentru ca tot a venit sezonul rece si incepem sa ne pregatim de Craciun vom incepe seria retetelor cu carne de porc. Ignatul ne bate la usa asa ca vom pregati un Bors delicios cu carnati de casa.

Ingrediente necesare: 2-3 carnati de casa, o ceapa, o radacina patrunjel, un cartof, un ou pentru dres, 1 litru de Bors Cimbrisor, 200 gr smantana, sare si piper dupa gust (depinde cat de usturati ati facut carnatii) si, binenteles, verdeturi.

Preparare: Taiem carnatii de casa rondele, dar cu grija sa nu se desfaca, si ii punem intr-o tigaie fara ulei pentru ca au destula grasime, la foc mediu. Ii lasam sa se rumeneasca amestecand din cand in cand ca sa nu se arda. Daca doriti puteti sa ii lasati si intregi.

Separat punem legumele tocate marunt intr-o oala cu un litru de apa lasand sa fiarba la foc mediu. Cand legumele s-au fiert adaugam carnatii rumeniti si lasam sa mai fiarba 10 minute.

Intre timp pregatim borsul, il fierbem, il spumam bine si il adaugam in oala. Batem bine oul intr-un bol, adaugam smantana, sarea si piperul si 2-3 polonice din ciorba care fierbe. Omogenizam bine si turnam in oala. Mai lasam cateva minute dupa care luam oala de pe foc si presaram verdeturile tocate.

Pofta buna!

Ciorba traditionala pentru masa de Craciun

Sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Hristos sau Craciunul, reprezinta pentru poporul roman, un prilej de mare bucurie. Dupa postul Craciunului, perioada de infranare atat trupeasca cat si spirituala, dezlegarea la mancarea de dulce aduce dupa sine numeroase obiceiuri si un potpuriu de preparate din carne de porc si dulciuri de sarbatoare. Taierea porcului se face in ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Craciunului, se prepara slanina, tochitura, salata de boeuf, carnati, lebar, caltabosi, toba, sarmale, friptura de porc, ciorba de oase.

Bors din oase de porc
Ingrediente necesare: 3 cartofi potriviti, 2 morcovi, 2 dovlecei, 1 ceapa, 1 ardei rosu, jumatate de telina, 1 patrunjel radacina, oase de porc cu carnita, rosii in bulion (pasta de tomate), smantana, 1 litru de Bors Cimbrisor, patrunjel, marar, leustean, sare si piper dupa gust.
Mod de preparare: Punem oasele la fiert in apa cu sare. Separat taiem legumele marunt si le tragem la tigaie intr-o lingura de ulei. Cand sunt gata le amestecam cu oasele care fierb si mai completam cu apa daca este nevoie. Cand legumele s-au inmuiat destul adaugam rosiile in bullion sau pasta de tomate si borsul lasand sa ma idea intr-un clocot. Nu uitati sa fierbeti sis a spumati borsul in prealabil. La sfarsit adaugam verdeturile tocate, sare si piper daca mai este nevoie. Adaugati smantana in momentul servirii sau chiar inainte in oala.
Pofta buna!

Povestea lui Mos Craciun

La marginea unui oras, cu mult timp in urma, traia un mester batran care facea jucarii. Tot anul mesterea la ele cu dragoste si rabdare. Erau minunate si nu semanau una cu alta.

Povestea lui Mos Craciun incepe in Ajunul Craciunului, cand batranul mester pleca din oras sa-si vanda jucariile. Oameni din acel oras nu erau prea bogati. Mesterul le vindea jucariile pe mai nimic.

Dar asta nu-i scadea cu nimic bucuria de a face jucarii de care copiii sa se bucure, dupa datina, in dimineata de Craciun. Pana intr-un an in care…

Mesterul vanduse toate jucarile si se intorcea spre casa. La marginea orasului s-a oprit sa priveasca o fereastra. Stia ca acolo locuieste o familie saraca si se intreba ce jucarii or fi primit copii din aceasta casa.

Trei copii visau cu voce tare:

-Daca am avea un soldatel de plumb, numai unul, ne-ar fi de ajuns…

-Ne-am juca impreuna si nu ne-am certa niciodata pentru el. Batranul stia ca nu mai avea nici o jucarie si tare ar fi vrut sa le daruiasca macar una. Dar ce minune! Tocmai un soldatel de plumb rasarise, nu se stie de unde, in fundul sacului. Si, astfel, dorinta celor trei frati sarmani s-a indeplinit.

In drum spre casa, batranul gandea: „As vrea sa fac atat de multe jucarii, incat sa daruiesc cate una fiecarui copil din lume dar mai ales celor sarmani, carora n-are cine sa le cumpere”. Si acum mergand asa, pe ganduri, vazu in zapada un pui de caprioara care-l privea cu ochi tristi.

-Sarmana faptura, ce te doare?

Se pare ca puiul de caprioara se ranise la un picior. Cum a stiut si cu ce a avut la indemana, batranul i-a legat rana si l-a ajutat sa se ridice.

Atunci faptura aceea gingasa i-a vorbit cu glas limpede ca de copil:

-Acum vad ca ai o inima buna. Dorinta ti se va indeplini.

Ca din pamant a aparut o sanie fermecata purtata in zbor de niste reni minunati: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder si Blitzen.

Si batranul s-a inaltat cu ei si slava cerului instelat, spre o lume de basme. Chiar si hainele lui saracacioase se preschimbasera in niste haine neobisnuite de culoare rosie.

N-ar fi putut spune cat si pe unde l-a purtat sania fermecata. Intr-un tarziu, a smintit cum coboara lin intr-un tinut inzapezit, unde li astepta o casuta cu fereste luminate. O multime de pitici ca si cei din povesti l-au intampinat bucurosi.

Piticii erau haini si indemanatici, gata sa se apuce de treaba. Materialele se gaseau din belsug, caci, nu se stie cum, se inmulteau mereu si nu se terminau niciodata. Iar batranul mester priceput ii indruma pe pitici si impreuna faceau jucarii, mereu mai multe si mai frumoase. Pentru fiecare copil din lume, jucaria pe care si-o doreste.

In seara de Ajun sosesc colindatorii. La fiecare casa, ei aduc vestea minunata a nasterii Domnului si ureaza un an bun si imbelsugat.

Tarziu, cand noaptea se lasa, copii se culca in patucurile lor. In urechi le mai suna inca zvonul de colinde: „O ce veste minunata”…Apoi dorm si viseaza…

Dar oare vis sa fie???

Este noaptea in care visele copiilor se implinesc. Doua zi, in dimineata de Craciun in jurul bradului impodobit, bucuria nu mai are margini. Nici unul dintre ei n-a fost uitat. Iar dupa numele sarbatorii, copiii i-au pus numele Mos Craciun si asa a ramas pana astazi.

De aceea, in zilele acestei sfinte sarbatori, cand stam cu toti in jurul mesei incarcate cu bunatati, nu trebuie sa-i uitam pe cei sarmani. Mosul are grija de ei o data pe an. Noi trebuie sa ne gandim la ei mereu!

Sursa: desprecopii.ro

Ciorba de gaina de tara

Ingrediente necesare: O gaina de tara de marime medie si nu prea batrana ca sa nu o fierbem ore intregi, 2 morcovi, 2 ardei grasi sau combinatii de ardei colorati, un patrunjel, telina, 1 litru de Bors Cimbrisor, taitei, 100 gr smantana grasa, de tara, 2 oua, patrunjel, leustean, sare si piper dupa gust.

Preparare: Punem gaina intreaga la fiert in apa cu sare si nu uitati sa indepartati spuma. Cand este aproape fiarta o scoatem si o taiam bucatele dupa preferinte. In apa in care a fiert gaina punem ceapa taiata felii, ardeiul, morcovul, patrunjelul, telina taiate cubulete mici sau rase. Dupa ce incep acestea sa fiarba adaugam bucatile de gaina si lasam la fiert pana cand se inmoaie legumele si daugam si taiteii. Fierbem si spumam borsul separat si il adaugam in oala in care fierbe ciorba. Tocam leusteanul si il adaugam in oala, lasand sa mai fiarba cam 10 minute. Condimentam cu sare si piper dupa gust, iar separat batem cele 2 oua cu smantana si cateva linguri din zeama care fierbe. Turnam aceasta comppozitie dupa ce am oprit focul si amestecam pana se omogenizeaza compozitia. La sfarsit presaram patrunjelul tocat.

Pofta buna!

Sarmale de vita cu verdeturi

Ingrediente necesare: 800 gr carne tocata, preferabil amestec de vita si porc, o ceasca de orez, 2 cepe medii, o legatura ceapa verde, pasta de tomate sau suc de rosii, un morcov, o lingura de faina, jumatate de telina, patrunjel, marar, sare, piper, cimbru si bors, noi am folosit Borsul Cimbrisor, ulei si frunze de vita de vie.

Preparare: Oparim frunzele de vita de vie in bors fierbinte si le lasam la scurs in sita pentru paste. Intr-o cratita punem la calit ceapa tocata marunt, telina si morcovul, date pe razatoare. Cand sunt aproape gata adaugam orezul, pasta de tomate si cateva linguri de apa, preferabil supa. Dupa ce orezul s-a umflat dam deoparte si adaugam verdeata tocata fin, condimentam dupa gust si amestecam cu mixul de carne tocata. Amestecam totul bine si incepem formarea sarmalelor. Separat fierbem borsul cu putin bulion si sare si turnam in oala in care sunt deja asezate sarmalele. Fierbem totul la foc mic si servim alaturi de mamaliguta si smantana.

Pofta buna!

Bors de salata si fasole

Care sunt ingredientele necesare pentru prepararea unui Bors de salata si fasole boabe?

250-300 gr fasole boabe, depinde de preferintele fiecaruia,
o salata medie,
frunze de telina,
un catel de usturoi, mai maricel,
o conserva mica de bulion sau suc de rosii,
6 linguri de ulei,
1 litru de Bors Cimbrisor,
sare, piper.

Ca pentru orice alta mancare preparata cu fasole boabe, acestea trebuie sa stea peste noapte in apa cu putina sare pentru a se inmuia, dar puteti folosi si fasole boabe la conserva daca doriti.

Dupa ce a stat la inmuiat punem fasolea la fiert, schimband apa cel putin o data. Intre timp spalam salata si frunzele de telina si le taiam marunt sau le rupem cu mana.

Intr-o tigaie punem cele 6 linguri de ulei si calim usturoiul taiat rondele. Cand acesta este aproape gata il scoatem si adaugam telina si salata. Le calim cateva minute la foc mic si adaugam sucul de rosii sau, in cazul in care avem bulion il diluam inainte intr-o ceasca de apa.

Amestecam bine si adaugam sosul peste fasolea care fierbe. Lasam cateva minute dupa care adaugam Borsul Cimbrisor fiert si spumat in prealabil. Asezonam cu sare si piper dupa gust.

Acest Bors de salta si fasole este unul usor de preparat care poate fi consumat atat cald cat si rece.

Pofta buna!

Acoperamantul Maicii Domnului

Acoperamantul Maicii Domnului este sarbatoarea randuita de Biserica in amintirea aratarii Maicii Domnului in biserica din Vlaherne. Pe 1 octombrie 911, se facea priveghere in aceasta biserica, pentru salvarea cetatii care era asediata. La ora patru dimineata, Maica Domnului s-a aratat inaintea poporului, stand in vazduh si rugandu-se cu lacrimi. Sfantul Acoperamant era tinut in maini deasupra capetelor credinciosilor. In jurul ei se aflau apostolii, sfintii si mucenicii.

Sfantul Andrei cel Nebun pentru Hristos a zis catre ucenicul sau iubit, Epifanie: „O vezi, frate, pe Imparateasa si Doamna tuturor cum se roaga pentru intreaga lume?” Iar Epifanie a zis: „O vad, Parinte, si ma minunez!”.

Acesta este evenimentul pe care il prazanuieste Biserica astazi, spre a ne aminti ca prin nevointa si rugaciune, putem primi si noi, in greutatile vietii noastre, neincetatul ajutor al Maicii Domnului.

Amintim ca 1 octombrie este si Ziua Internationala a Persoanelor Varstnice. Ea a fost stabilita in mod oficial in sesiunea ONU din decembrie 1991, la propunerea lui Arghir Anastasios, profesor la Universitatea din Atena.

Tropar la sarbatoarea Acoperământului Maicii Domnului
Astăzi, poporul cel binecredincios, luminat prăznuim, umbriţi fiind prin venirea ta, Maica lui Dumnezeu şi căutând către Preacinstită Icoana ta, cu umilinţă grăim: acoperă-ne pe noi cu Cinstitul tău Acoperământ şi ne scapă de tot răul, rugând pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, să mântuiască sufletele noastre.

Condac la sarbatoarea Acoperământului Maicii Domnului
Fecioara astăzi, înainte stă în Biserică şi cu cetele sfinţilor, nevăzut se roagă lui Dumnezeu, îngerii cu ierarhii se închină şi Apostolii cu proorocii dănţuiesc; că pentru noi roagă Născătoarea de Dumnezeu pe Dumnezeu Cel mai înainte de veci.

Tot astazi, facem pomenirea:
– Sfintilor Iosif si Chiriac de la Bisericani;
– Sfantului Apostol Anania;
– Sfintilor Mucenici Mihail din Manastirea Zovei si a 36 de monahi;
– Sfantului Cuvios Roman Melodul;
– Sfantului Mucenic Domnin;
– Sfantului Cuvios Ioan
– Sfantului Cuvios Grigorie Domesticul.
– Sfantului Ioan Cucuzel

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Ciorba moldoveneasca de fasole verde

Ingrediente: 1 kg fasole verde, 2 cepe, 3 rosii, 100 gr smantana, o lingura ulei, 1 litru Bors Cimbrisor, o legatura patrunjel, sare.

Preparare: Tocam ceapa si rosiile si le punem la calit in putin ulei. Cand sunt aproape gata adaugam 1 litru de apa si lasam sa fiarba. Punem fasolea verde in apa dupa ce am rupt-o in bucati si presaram sare dupa gust. Dam in fiert si adaugam borsul cimbrisor, fiert si spumat in prealabil. Cand da iar in clocot adaugam smantana si luam de pe foc. Tocam legatura de patrunjel si o presaram deasupra si acoperim oala cu capacul.

Pofta buna!

Inaltarea Sfintei Cruci

Inaltarea Sfintei Cruci este cea mai veche sarbatoare inchinata cinstirii lemnului sfant. In aceasta zi sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:
– Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul si inaltarea ei solemna in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, in ziua de 14 septembrie din anul 335;
– Aducerea Sfintei Cruci de la persii pagani, in anul 629, in vremea imparatului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste in biserica Sfantului Mormant (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.
Obiceiurile populare spun ca in aceasta zi pamantul se inchide, ganganiile si taratoarele raman in pamant, nu se taie lemnele ca sa nu vina serpii in casa, nu se mananca alimente precum usturoiul, nuca, pestele, prunele sau varza, fiind considerate alimente cu „cruse” sau „cap”. Se mai numeste si „Ziua crucii”. Florile incep sa vorbeasca exprimandu-si parerea de rau ca incep sa se usuce. Fragii de acum incolo nu se mai mananca fiind considerati fructe pentru morti. Dupa aceasta zi incepe culesul viilor, dar se lasa o singura boaba pe butuc, fiind o ofranda pentru Dumnezeu sau pentru pasari. In aceasta zi se culeg si ultimele plante pentru leacurile babesti: menta creata, cimbrul, calaparul, busuiocul, lemnul Domnului, botangii, sascutele, care se usuca pe icoane, ele se pun apoi in apa de scalda pentru cei suferinzi. Deasemenea, se fac pomeni doar catre casele cu copii saraci sau suferinzi.

Ciorba de conopida

Ingrediente: 200g conopida, 1 ardei capia, 1 ardei gras, 1 ceapa, 1 legatura de leustean, 1 morcov, 1 dovlecel, 2 cartofi medii, 1 telina mica, jumatate de litru de Bors Cimbrisor, 4-5 rosii, 1 mana fasole galbena, un patrunjel verde.

Preparare: Calim ceapa tocata in unt sau putin ulei si morcovul dat prin razatoarea mica. Adaugam si ardeiul tocat si mai lasam sa se caleasca cateva minute. Cand acestea sunt gata adaugam un litru de apa si restul de legume. Conopida o desfacem in buchetele si o punem separat la fiert in apa cu sare si otet. Cand legumele sunt pe jumatate fierte adaugam conopida, fasolea galbena si rosiile pasate sau cubulete, depinde de preferintele fiecaruia. Aproape de final adaugam Borsul Cimbrisor, fiert si spumat in prealabil si verdeturile tocate. Nu uitati sa potriviti de sare, iar daca doriti puteti incorpora la final si un ou batut.

Pofta buna!

Taierea capului Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul

Ioan Botezatorul este una din figurile centrale ale crestinismului si islamului, predicator si botezator pe malurile raului Iordan, inainte-mergatorul, vestitorul si botezatorul lui Iisus, este numit de Iisus „cel mai mare dintre cei nascuți dintre femei”, iar Biserica Crestina îl cinsteste ca pe cel mai mare dintre sfinti (avand pe an 3 sarbatori dedicate lui).
Legenda: Cand Irod isi praznuia ziua dand un ospat boierilor sai, mai-marilor oastei si fruntasilor Galileii, fata Irodiadei a intrat la ospat, a jucat, si a placut lui Irod si oaspetilor lui. Impăratul a zis fetei: „Cere-mi orice vrei, si-ti voi da.” Apoi a adaugat cu juramant: „Ori ce-mi vei cere, iti voi da, fie si jumatate din imparatia mea.” Fata a iesit afara si a întrebat-o pe maica-sa ce să ceara iar Irodiada i-a spus sa ceara capul lui Ioan Botezatorul. Imparatul s-a intristat; dar din pricina juramintelor sale, si de ochii celor ce sedeau la masa impreuna cu el, a poruncit sa i-l dea. Ucenicii au ridicat trupul lui Ioan si l-au pus in mormant.
Scena decapitarii lui Ioan Botezatorul este descrisa în „Noul Testament” (Marcu, cap.6, 17-29), constituind tema a numeroase tablouri.

Faima lui Ioan Botezatorul era asa de mare, relateaza evanghelistii Matei si Marcu, incat Irod ajunge sa creada ca Iisus este, de fapt, Ioan Botezatorul inviat din morti care face minuni. Credinta era raspandita si printre evrei, dupa cum se vede atunci cand Iisus ii intreaba pe ucenici cine zic multimile ca este el.
Trupul lui Ioan Botezatorul ar fi fost dus de sustinatorii sai in localitatea Sebastia (azi in Cisiordnia), unde ar fi fost ingropat. Imparatul roman anticrestin Iulian Apostatul (360-363) ar fi ars ramasitele lui Ioan Botezatorul, imprastiindu-i cenusa. Capul ar fi fost salvat si dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol (Turcia), de unde a fost dus în provincia Poitou (Franta) de către regele francon Pippin al III-lea (715-768). Din trup ar mai fi ramas nearse numai un brat si un deget.
Biserica crestina il cinsteste pe Ioan Botezatorul ca pe cel mai mare dintre sfinti, dupa fecioara Maria, iar iconografia ortodoxa il reprezinta in icoana numita Deisis, rugandu-se impreuna cu ea, ca mijlocitori pentru pacatele oamenilor. In calendarul ortodox are mai multe zile de pomenire: 24 iunie: nasterea sa, (sarbatoarea numita Dragaica sau Sanzienele), 7 ianuarie, ziua Sfantului Ioan ca botezator al Domnului și 29 august– taierea capului Sf. Ioan- zi de post si rugăciune.

Sursa: borscimbrisor.blogspot.ro

Bors de bibilici

Bors de bibilici

Ingrediente: 1 bibilica, 3 cepe, 3 ardei grasi, 3 morcovi, 1 telina potrivita ca marime, 1 legatura patrunjel, 1 legatura leustean, 200ml suc de rosii, 1 litru de Bors Cimbrisor, 1 ou batut, 1 mana taitei, sare si piper dupa gust.

Preparare: Se portioneaza bibilica si se pune la fiert in 2 litri de apa, sau mai mult, depinde cat de mare este. Se spumeaza de cate ori este nevoie. Dupa ce a fiert se adauga sare si se mai lasa pe foc adaugandu-se pe rand legumele taiate cubulete. Aproape de final se adauga borsul Cimbrisor fiert in prealabil. Dupa primul clocot se adauga sucul de rosii, taiteii si oul batut. Cand borsul este gata si se ia de pe foc se adauga verdeturile tocate marunt sau pur si simplu rupte in bucati.

Bors Cimbrisor va ureaza pofta buna!

La Multi Ani Marii, Mariani si Marineri!

15 August este, de-a lungul istoriei, o zi foarte ocupata pentru mai toate tarile, de exemplu: in 1530 este terminata constructia Manastirii Humor, in 1714 moare Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești (n. 1654), in 1769 se naste Napoleon Bonaparte, împărat al Franței (d. 1821),iar in 1969 se deschide festivalul Woodstock. Dar cele mai importante evenimente pentru poporul roman sunt sarbatorile religioase din aceasta zi: Adormirea Maicii Domnului (Sf. Maria) si Ziua Marinei Române (legal zi libera).
Adormirea Maicii Domnului este unul din Praznicele Imparatesti ale Bisericii Ortodoxe, sarbatorita pe 15 august. Aceasta sarbatoare comemoreaza moartea, invierea si slavirea Maicii Mantuitorului. Sarbatoarea marturiseste ca Maica Domnului „a fost luata” de Dumnezeu in imparatia cereasca a lui Hristos, in deplinatatea vietii ei sufletesti si trupesti.
Ziua Marinei Romane, este o sarbatoare civila și militara, marcata de autoritatile publice si celelalte institutii ale statului prin organizarea unor programe și manifestari cu caracter evocator, in spiritul traditiilor poporului roman, precum si prin ceremonii militare si religioase organizate de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor. A fost instituita prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial partea I, nr. 896 din 1 octombrie 2004. Incepand din anul 2009, ziua de 15 august a fost declarata sarbatoare nationala.

Sursa: borscimbrisor.blogspot.ro