Hribul este o ciuperca comestibila, si este considerata de calitate superioara ca aroma si textura. Carnea este alba, tare, cu gust usor de alune si carne, cu miros placut si textura fina si cremoasa. Hribii se consuma proaspeti, usor prajiti in unt, cu paste, in rizoto, in supe si in multe alte feluri de mancare. Sunt un articol culinar specific al bucatariei traditionale provensale si vieneze, dar si al bucatariei traditionale a altor tari.
Boletus edulis, la fel ca Boletus badius si alti boleti, se pot usca insirati unul cate unul pe sfoara si atarnati la uscat, fie la soare, fie de tavanul bucatariei. Alta varianta este sa fie curatati, dar fara a fi spalati, si pusi intr-un cos de rachita sau intr-o sita de bambus, intr-un loc caldut (pe soba sau pe rezervorul de apa calda). Odata uscati, se pastreaza cel mai bine in borcane inchise etans. Uscarea lor in cuptor nu este indicata, deoarece se pot deteriora prin coacere.
Se prepara la fel ca la reteta cu Bors de Bureti, numai ca atunci cand hribii sunt pe jumatate fierti se adauga 3-4 linguri de orez ales si sters de praf intr-un servetel umed, ca sa ramana intreg.
Pofta buna!