Tag Archives: Paste fericit

Vinerea mare – obiceiuri si traditii

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului.

In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul, inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa, unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.

In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.

Inaltatoare zi de doliu, tacere si meditatie, Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani.

Sursa: crestinortodox.ro

Hristos a inviat!

Sambata Mare este, de asemenea,  ziua in care se praznuiește ingroparea trupeasca a Mantuitorului Iisus Hristos, precum și pogorarea Lui in iad, salvand neamul omenesc și scoțandu-l din stricaciune.
in aceasta zi sfanta, dimineața, copiii și adulții merg, potrivit tradiției, imbracați in haine noi, la biserica pentru a se spovedi și, totodata, impartași.
Seara, in toate bisericile ortodoxe,  se oficiaza slujba de inviere. La slujba de inviere credincioșii participa in numar foarte mare. Fiecare gospodina aduce cu ea un coș plin cu bucate ce urmeaza a fi sfințite, pe care la sfarșitul slujbei, le va imparți oamenilor saraci și celor nevoiași.
La miezul nopții, preotul cheama credincioșii sa ia lumina, spunand: “veniți sa luați Lumina!”. Acestia aprind lumanari si transmit, mai departe, lumina, pana cand toata lumea are lumanarile aprinse in mana.
Exista, in traditia straveche, un obicei, conform caruia, dupa ce au luat lumina, credinciosii trebuie sa mearga si la mormintele celor trecuti in nefiinta, pentru ca cei de dincolo sa stie ca a venit invierea Domnului.
Totodata, traditia ne mai spune ca este bine ca lumanarea de la inviere sa nu fie stinsa pana acasa, unde, de asemena, crestinii obisnuiesc sa inconjoare casa de trei ori pentru a-l indeparta pe cel rau.
Resturile de lumanari de la inviere sunt pastrate cu credinta de oameni, deoarece, in vreme de necaz, grindina, furtuna, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor si prin rugaciune.
Urarea  traditionala de Paste a crestin-ortodocsilor este  “Hristos a inviat”,  la care se raspunde cu  “Adevarat a inviat”. Aceste urari raman valabile timp de 40 zile dupa Paste, pana la sarbatoarea inaltarii Domnului.  Urarile sunt valabile si atunci cand se ciocnesc ouale rosii.

 

vinerea mare trecerea pe sub masa

Vinerea Mare – Trecerea pe sub masa

In fiecare an, in Vinerea Mare, coboram in mormant, impreuna cu Hristos, pentru ca, mai apoi, sa si inviem impreuna cu El. Aceasta coborare si ridicare din groapa mortii se face in chip simbolic, prin trecerea pe sub masa aflata in mijlocul bisericii, pe care sta intins trupul mort al lui Iisus Hristos, intiparit pe Sfantul Epitaf.

Sfantul Epitaf este un obiect de cult confectionat din panza de in, matase sau catifea, pe care se afla imprimata sau pictata icoana punerii in mormant a Domnului Iisus Hristos. Epitaf este un nume compus din doua cuvinte grecesti, „epi tafos”, care inseamna „pe mormant”. El reprezinta un fel de pecete asezata pe Sfantul Mormant al Domnului. Deci, trecerea pe sub el inchipuie chiar intrarea in Sfantul Mormant cel datator de Viata.

Trecerea pe sub masa, in Vinerea Mare

In Sfanta si Marea Vineri se face pomenirea „Sfintelor si Mantuitoarelor si infricosatoarelor Patimi ale Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos”, adica: scuiparile, lovirile peste fata, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfira, trestia, buretele, otetul, piroanele, sulita, crucea si moartea.

Dupa slujba Ceasurilor Imparatesti, in Vinerea Mare, in toate bisericile se savarseste „Vecernia scoaterii Sfantului Epitaf”. In cadrul acestei slujbe speciale se scoate in mijlocul bisericii Sfantul Epitaf. El este asezat pe o masa mai inalta, care inchipuie Mormantul Domnului. La randul lui, Sfantul Epitaf aduce aminte de fapta de milostenie a Dreptilor Iosif din Arimateea si Nicodim, care, coborand de pe Cruce trupul Domnului Iisus, l-au pregatit pentru ingropare, mai inainte de a-L aseza in mormant.

Credinciosii saruta Sfanta Evanghelie si Sfanta Cruce, care sunt asezate pe Sfantul Epitaf, dupa care trec pe sub masa. De cealalta parte a mesei se afla Sfanta Cruce, asezata sub policandru cu o zi in urma, in cadrul Deniei din Joia Mare.

Unii credinciosi trec pe sub masa o singura data, inchipuind unicitatea Jertfei Fiului lui Dumnezeu, iar altii trec pe sub masa de trei ori, in amintirea celor trei zile in care trupul lui Hristos a sezut in mormant. Nu am gasit vreun temei care sa intareasca mai mult o parere sau alta. Fie o singura data, fie de trei ori, important este ca atunci cand fac acest gest al smereniei si al credintei, credinciosii sa stie ca, prin acest lucru, ei inchipuie in trupul si viata lor moartea si punerea in mormant a lui Hristos.

Prezenta mormantului Domnului si a Crucii Sale in mijlocul bisericii ne invata ca, pana sa ajunga la Inviere, credinciosii trebuie sa participe in chip simbolic si la Patimile, moartea si ingroparea Mantuitorului. Coboram impreuna cu El in moarte, pentru ca in noaptea Invierii sa si inviem impreuna cu El, dupa cum zice o cantare a slujbei: „Astazi ma ingrop impreuna cu Tine, Hristoase…”

Asa cum Hristos a trecut prin mormant, pentru a Se pogora in iad, cu scopul de a-i invia pe toti Dreptii care asteptau inca implinirea fagaduintei lui Dumnezeu, tot asa, credinciosii trebuie sa moara si sa treaca prin mormant, pentru a putea invia impreuna cu Hristos si a dobandi viata cea vesnica in Imparatia Sa.

Sursa: crestinortodox.ro

bors de miel cu cimbrisor

Reteta pentru masa de Paste: Bors de miel

Ingrediente: 800g carne de miel, 1 l apa, 1/2 l bors Cimbrisor, radacinoase (morcov, pastarnac, telina), 2 cepe, o mana de orez, 2 galbenusuri, 2 linguri smantana, verdeturi (leustean, telina, tarhon, patrunjel) si sare.

Preparare: Se ia o bucata de piept, capul si coastele mielului. Se curata carnea de pielita, se spala, se curata capul, se scoate pielita de pe limba. Dupa ce a fost taiata in bucati potrivite se sareaza si se lasa 10 minute. Se pune apoi carnea la fiert, se spumeaza si se adauga radacinoasele, ceapa si zarzavatul taiat marunt. Cand acestea sunt aproape fierte se adauga mana de orez. Borsul se fierbe separat, apoi se pune in oala, peste zeama de miel, se potriveste de sare, se lasa sa mai fiarba in clocote 2-3 minute, dupa care se ia de pe foc. Inainte de a se servi la masa se drege cu galbenusul, bine amestecat cu smantana. Tot atunci se adauga si patrunjelul bine spalat si taiat marunt.

Pofta buna!